Nu e nefericit cel sarman, ci cel cu sufletul sarac...
Nu e nefericit cel flamand si insetat, ci cel sufletul caruia e insetat de Dumnezeu, e flamand de hrana cea duhovniceasca, iar el nu-si da seama...
Nu e nefericit cel bogat, ci cel ce isi strange averi aici pe pamant, iar nu in ceruri...
Nu e nefericit cel neatragator la exterior, ci cel ce isi desfigureaza inima infigand in ea cuiele patimilor...
Nu e nefericit cel orb, ci cel ce vede frumusetile acestei lumi, dar nu se poate bucura de ele...
Nu e nefericit cel fara auz, ci cel ce nu aude cuvantul Adevarului...
Nu e nefericit cel mut, ci cel ce nu poate vorbi cuvantul cel curat si plin de iubire...
Nu e nefericit cel fara picioare, ci cel ce nu stie drumul catre biserica...
Nu e nefericit cel inima caruia se poate opri in orice clipa,
ci cel care nu poate iubi, care nu poate simti iubirea Lui Dumnezeu si a celor din jur...
Nu e nefericit cel sanatos, ci cel ce isi foloseste sanatatea pentru a face lucruri de rusine...
Nu e nefericit cel neinvatat, ci cel ce nu are macar un graunte de credinta...
Nu e nefericit cel batjocorit si umilit, ci cel ce batjocoreste din mandrie si rautate...
Nu e nefericit cel singur si feciorelnic, ci cel desfranat.
Fereste-te de placerea care se plateste cu durere...Nu e nefericit cel ce nu-si imagineaza viata fara Biserica, ci cel dependent de alcool, de droguri, de toate placerile lumesti pacatoase.
Nu e nefericit cel ce plange, ci cel ce si-a pierdut orice speranta...
Nu e nefericit cel ce a trait putine zile, ci cel ce a trait mult si fara rost...
E nefericit cel ce traieste fara Dumnezeu...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu