Nu sunt mai sfanta decat voi
Nu am aripi de inger
Ma vezi adesea scormonind
Cenusa si pamantul
Dar lacrima mea se ineaca
In Valea grea de Plangeri.
Iar ochiul meu atunci cand ride
Incape-n el tot Cerul...
Nu musc din voi ca sa ma satur
Alta imi este hrana,
Nu jinduiesc perine moi
Urale si favoruri
Lipeste-ti inima de-a mea
S-asculti cum bate, mama
Si sa-ntelegi ce-adanc o curma
Si ce-o ridica-n ceruri...
Sunt ale noastre inimi
Ca niste prunci in pantec
Cu strigat mut ce striga
Simtind unealta mortii...
Si ce rost sa mai aiba tot
Noianul de cuvinte...
Cand viata-ncet se stinge,
Iar noi o credem viata..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu