marți, 23 septembrie 2014

Nu ma intreb...

Si iar ma rog febril, ma rog ca prima data
Nici nu stiu cata vreme-n urma a fost...
Si ruga-mi parca-i mai fierbinte, mai curata,
Si Doamne Tu, Tu o stii pe de rost...

Dar nu ma mai intreb de ce se-ntampla toate
De ce te strig adesea, dar nu renasc din scrum
Si intre noi de parca un hau cumplit se casca
Stiu, ca voi intelege -ntro zi dar nu acum...

Simt ziua ceea e aproape, da, aproape...
Cand ingropa-voi restul unui trecut netot
Si-n clipa sfanta, a renasterii din moarte
N-oi regreta c-am trait printre vii ca un mort...

Si daca mai iubesc, mai plang si ma mai doare
Si daca nu mai sunt eu acea care am fost
Si daca inima-mi in piept inca se zbate
Inseamna ca sunt vie si toate au un rost...

Si ruga mea spre Tine iarasi se inalta
Ca un potir in flacari, inainte ca sa plec
Te rog sa-mi pui in el un strop divin de viata
Care sa spele frica de moarte si de tot...


Niciun comentariu: