http://ortodox.md/
http://odoras.md/articole/top/
Imi inchipui ce frumoasa a fost excursia la sex-shop. Cei mai mari numai asta si asteptau. Cei mai mici au mers mai mult de curiozitate. Si a fost destul doar o singura vizita "nevinovata" acolo, ca sa li se intipareasca in minte acele imagini si obiecte care le-au zgandarit patimile inca ascunse...Masonii - cei care conduc lumea si urmaresc distrugerea fizica si spirituala a ei, stiu ca desfranarea este cea mai puternica patima, pe care daca o "exploatezi" corespunzator ajungi sa ai la cheremul tau tinara generatie- o generatie de tineri fara scrupule, cu constiinte usor manipulabile. Iar distrugerea moralitatii copiilor si tinerilor echivaleaza cu distrugerea societatii, adica cu implinirea scopului lor demonic...Acum sa nu ne miram daca multi din acei copii care au fost la acel magazin, or sa fie f tentati sa se masturbeze sau sa incerce sexul unul cu altul... Bietii copiii. Bine ca macar parintii mai au cap pe umeri si se revolta impotriva faradelegii...
Vazusem recent mai multe video de prezentare a unor jucarii putin spus nepotrivite pentru un copil...Masonii au ajuns sa foloseasca si jucariile drept instrument de pervertire a sufletului fragil si inocent al copiilor...Papusa Barbie care naste mi-a trezit atata scirba, mai ales vazand o fetita cum se joaca cu ea.
Nu ma scirbeste fenomenul nasterii in sine. Imi trezeste repulsie scena creata de fetita in care papusa sta pe un pat de spital, alaturi sotul si moasa care o ajuta sa nasca. Fetita imita gemetele femeii, apoi apasa cu degetul pe burta, si incepe sa urle cum a auzit ca tipa femeile cand nasc, si copilul incet incet iese plin de sange...Teribil... A mai ramas doar sa se creeze papusi el si ea care fac dragoste, impreuna sau singuri cu ajutorul instrumentelor ajutatoare. Astfel copiii vor fi "invatati" cum sa faca si ei dragoste "mai bine si mai corect"... Doamne miluieste constiintele noastre pervertite si adormite!
















Ma intreb oare cum isi imagineaza viata de dupa moarte cei care sustin ca omul insusi este Dumnezeu, si nu exista un Dumnezeu personal, omniscient, omnipotent care a creat natura si pe om...si in general cred ei in viata vesnica de dupa moartea fizica a trupului? In afara de Nirvana mai e vreo teorie? Noi crestinii avem un crez foarte clar, aparent simplu, dar foarte adanc... Noi credem ca dupa moarte exista doua directii, doua lumi spirituale Iadul si Raiul. De fapt aceasta incep inca aici pe pamant. Lumea in care traiesti aici, continua in vesnicie...Daca nu gasesti Imparatia lui Dumnezeu in tine insuti, prin luminarea harului divin nu o sa traiesti in ea dupa moartea fizica... Si cine e acel cu o constiinta asa bogata incat sa se poata lauda ca a aflat Imparatia Lui Dumnezeu din el si se desfata de ea in fiece clipa? Sfintii ortodocsi prin asceza si mistica au reusit sa gaseasca in ei Imparatia Lui Dumnezeu, dar nu au cautat sa trimbiteze despre asta, caci cu cat inaintezi in sfintenie cu atat te consideri mai pacatos si nevrednic de asa o traire... Hristos ne-a spus sa cautam Imparatia Lui Dumnezeu din noi si cand credem ca am aflat-o - dar iarasi spun ca prin fortele pur omenesti limitate nu e posibil s-o afli, ci numai prin elementele de asceza si mistica ortodoxa - sa nu adormim cu gandul ca o avem in noi si suntem asa vajnici - adevarati fii ai Iubirii, ci sa continuam sa inaintam spre miezul ei tot prin aceleasi practici ale vietii duhovnicesti in Hristos... Iubirea e smerita, nu se lauda , nu se trufeste,nu cauta folosul sau, ci folosul aproapelui...

Revenind, nu putem sa nu remarcam ca atat in interiorul nostru cat si in exterior se afla si Iadul si Raiul... Iubirea creeaza crimpeie de Rai, Ura- crimpeie de Iad...Daca vom starui pana la sfarsit in Iubire vom invinge moartea, caci Iubirea este mai tare ca Moartea...Pentru omul cufundat pe deplin in Dumnezeu- Iubirea suprema, nu exista moarte, ci doar o trecere de la o stare la alta, de la o viata nedesavarsita la una desavarsita in Dumnezeu...
Daca omul este insusi Dumnezeu de ce e asa neputincios in fata naturii dezlantuite? Ce poate face omul in fata unui cutremur, unui tsunami? am senzatia ca atunci cand se abate peste budisti asa o nenorocire, nici chiar maestrilor yoghini nu prea le vine sa apeleze la filosofia si ajutorul dumnezeului din ei.. ci le vine sa zica Doamne miluieste, ca si noi crestinii, caci observa ca sunt cam neputinciosi in fata acestei puteri uriase...